Islamul provine de la rădăcina sa-la-ma, care înseamnă, în limba arabă, supunere, iar aceasta se concretizează întru a fi aşa cum Allah Preaslăvitul şi Preaînaltul vrea de la tine să fii întru adorarea Sa, fără a îi face Lui asociaţi şi împlinind cele pe care El le-a prescris şi oprindu-te de cele pe care El le-a interzis.

Islamul este ca un liant permanent între musulman şi Domnul său, Căruia I se destăinuie cu smerenie de cinci ori într-o zi şi o noapte, în rugăciunile sale obligatorii, afară de cele opţionale.

Tot astfel, el se află într-o legătură permanentă cu Domnul său prin intermediul rugilor şi pomenirilor pe care le rosteşte constant, prin împlinirea activităţilor şi actelor sale zilnice. Acestea, precum pomenirile de dinainte şi de după masă, la intrarea şi la ieşirea de la toaletă, la intrarea şi ieşirea din casă, la culcare şi la trezire, la începutul abluţiunii şi la terminarea ei, înaintea întreţinerii de relaţii intime cu soţia, la îmbarcarea într-un mijloc de transport sau încălecarea unui animal de călătorie etc., sporesc legătura dintre musulman şi Domnul său. Astfel, întreaga fiinţă a musulmanului este a lui Allah şi legată de Acesta.

Allah Preaînaltul spune în Coranul cel Glorios: “Spune (o, Mohammed): «Într-adevăr, rugăciunea mea, actele mele de devoţiune, viaţa mea şi moartea mea îi aparţin lui Allah, Stăpânul lumilor! »” [Coran, 6:162]